este cumplit sa trebuiasca sa traiesc mereu aceeasi poveste.
povestea neintamplarii lucrului asteptat.
si cel mai greu este sa o traiesc la nivel de iubire.
socialul duca-se!
dar iubirea este cea care, teoretic, conteaza.
este greu sa astepti din partea celui cu care imparti aceeasi viata un mic semn de iubire, oricat de infim
si sa primesti in schimb replici de genul
"te-am sunat sa iti spun sa te ocupi de farmville. daaaa? sa pui mazare. oooo, si ai si copacii de facut! bineee? bine!"
este greu sa digeri convorbiri telefonice de genul acesta dupa ce citesti replici livresti idiotic-sentimentale si iti imaginezi, idiotic-sentimental, ca si tu, in viata ta din afara copertilor cartii, impartasesti o iubire similara.
este ca si cum alergi nebuneste si brusc te izbesti de zid.
bufffff!
zbanggggggg!
sange peste tot.
nasul rupt.
iluziile idiotico-sentimentale rupte.
si culmea ironiei.
imaginandu-mi acest monolog scris, intrebandu-ma daca am sau nu am dreptate sa gandesc acestea si cele ce urmeaza,
primesc urmatoare replica:
el: "noi doi nu mai vorbim. te-am rugat sa faci o chestie, daaaaa?"
eu: "pai ti-am spus ca trebuie sa ma ocup de altceva....."
el: "nu mai avem ce vorbi!"
... da. este vorba despre farmville.
revenim.
dupa cum spuneam, este trist sa privesti cu speranta spre telefonul care suna duminica dimineata si:
el: "m-am trezit acum maxim 5 minute. daca nu as lucra m-as trezi la ora asta in fiecare zi"
eu: "da?"
el: "da. bine, paaaaaaaaaa!"
dupa care:
el: "cum de s-a intrerupt convorbirea atat de brusc?"
eu: "pai am inchis. ai zis pa si nu mai avei nimic sa spui"
el: "pai ce sa mai fie de spus? hm? bineeeee! pa!"
cred ca nici nu exista iubire adevarata.
evident, ma refer la iubirea aceea absoluta intre doua persoane, intre un EL si o EA (cu variatiunile de rigoare atat de sex cat si de numar).
tot ceea ce traim noi
(de fapt eu. dar imi este mai simplu sa generalizez. imi da mai mult curaj)
ca iubire este pana la urma o poveste a neintamplarii lucrului asteptat.
pentru ca pana la urma ceea ce ne dorim noi dintr-o iubire perfecta este sa oferim iubire si sa primim iubire intr-un mod si prin metode proprietare noua si nazuintelor noastre de la un anumit moment.
iar asta nu se poate intampla la modul perfect as spune eu niciodata.
pentru ca noi vrem iubire de la ALTCINEVA.
iar acel cineva nu ne poate oferi si nu poate cere iubire intr-un mod si prin metode prorietare NOUA si nazuintelor NOASTRE de la un anumit moment.
tocmai pentru ca este un ALTCINEVA. un nonEU.
asta nu inseamna ca tot ceea ce inseamna jocul gasirii amorului nu este real si ca nu este una dintre principalele surse ale fericirii noastre.
asta nu inseamna ca sentimentele si intentiile personajelor EL si EA
(pastrand variatiunile) nu sunt autentice, nu sunt fierbinti si pasionale.
inseamna doar....
inseamna...
nici nu stiu ce inseamna.
nici nu stiu daca trebuie sa insemne ceva.
ne afecteaza?
depinde.
depinde de categoria din care facem parte:
1. categoria oamenilor carora le place jocul de dragul jocului.
2. categoria oamenilor carora le place jocul de dragul rezultatului.
si mai depinde de calalat.
imens chiar.
depinde de cum vrea celalat sa se joace, cand vrea, in ce termeni, in ce conditii.
si, evident, depinde de jocul ales de celalat.
pentru ca poate celalalt vrea pur si simplu sa joace farmville.
ceea ce este perfect firesc si de inteles.
pentru ca este ALTCINEVA.
