De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător.
Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt. Şi de aş împărţi toată avuţia mea şi de aş da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte.
Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte.
Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul.
Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr.
Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă.
Dragostea nu cade niciodată...
(I Cor. 13, 8), Apostolul Pavel
ajuta Doamne neputintei mele!
duminică
despre oameni. despre mine.
in ultima perioada nu mai reusesc sa inteleg si sa imi explic oamenii.
me included.
este paradoxal cum ne schimbam atitudinile si comportamentul de la o clipa la alta.
este paradoxal ca nu intelegem gradul in care acest lucru afecteaza pe cei din jur.
da, oamenii sunt egoisti.
including me.
me almighty.
ave moi!
legea care guverneaza universul: eu sunt persoana care conteaza.
avem tendinta:
- de a ne schimba brusc.
- de a uita de ceilalti, de sentimentele lor, de ce reprezinta ei ca persoana si de ce reprezinta ei pentru noi
- de a reactiona aiurea, total iesit din contextul perceput de ceilalti.
ne comportam ca niste bestii absurde, dupa cum ne dicteaza propriul plac, fara a tine cont de cei din jur.
ades dam cu bata in balta si facem foarte multi stropi.
iar acest lucru ni se pare normal.
well, we are wrong.
cu toate acestea avem tendinta sa ne asteptam de la cei din jur la un comportament total opus.
eu ma astept ca oamenii pe care ii stiu sa fie constanti.
constanti asa cum ii stiu. asa cum i-am cunoscut, poate, odata.
si daca se poate, sa se poarte ca niste catelusi dragalasi, entuziasmati de venirea stapanului.
ar fi chiar excelent.
dar de fiecare data experimentez dezamagirea.
dezamagire pe care o aduc, de buna seama, si altora.
constant si intens.
sunt o persoana inadaptata relatiilor interumane.
cand Einstein a formulat teoria relativitatii, se referea la fizica.
eu asociez relativitatea mai degraba oamenilor si relatiilor dintre ei.
si nu este o asociere prea vesela.
me included.
este paradoxal cum ne schimbam atitudinile si comportamentul de la o clipa la alta.
este paradoxal ca nu intelegem gradul in care acest lucru afecteaza pe cei din jur.
da, oamenii sunt egoisti.
including me.
me almighty.
ave moi!
legea care guverneaza universul: eu sunt persoana care conteaza.
avem tendinta:
- de a ne schimba brusc.
- de a uita de ceilalti, de sentimentele lor, de ce reprezinta ei ca persoana si de ce reprezinta ei pentru noi
- de a reactiona aiurea, total iesit din contextul perceput de ceilalti.
ne comportam ca niste bestii absurde, dupa cum ne dicteaza propriul plac, fara a tine cont de cei din jur.
ades dam cu bata in balta si facem foarte multi stropi.
iar acest lucru ni se pare normal.
well, we are wrong.
cu toate acestea avem tendinta sa ne asteptam de la cei din jur la un comportament total opus.
eu ma astept ca oamenii pe care ii stiu sa fie constanti.
constanti asa cum ii stiu. asa cum i-am cunoscut, poate, odata.
si daca se poate, sa se poarte ca niste catelusi dragalasi, entuziasmati de venirea stapanului.
ar fi chiar excelent.
dar de fiecare data experimentez dezamagirea.
dezamagire pe care o aduc, de buna seama, si altora.
constant si intens.
sunt o persoana inadaptata relatiilor interumane.
cand Einstein a formulat teoria relativitatii, se referea la fizica.
eu asociez relativitatea mai degraba oamenilor si relatiilor dintre ei.
si nu este o asociere prea vesela.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)