to read or not to read

e-reader.
i am loving it.
i want to have it.
i cannot afford it.

bun. acum sa fim seriosi.
un e-reader serios trebuie sa fie cam asa:
- cu o dimensiune normala la cap. aka nici cat ecranul unui smartphone dar nici cat un teren de fotbal american
- cu o greutate de preferat sa nu o depaseasca pe cea a lui Kate Moss dupa ce a tinut dieta. aici nu o nimereste niciun e-reader. toate depasesc 300 g.
(wtf men, e-reader supposed to be something slim and light!)
- in principiu sa fie e-reader. adica nu aberatii enervant-balarioase cum ar fi:
* e reader cu o tastatura care ocupa 70% din suprafata totala a dispozitivului. (don't get me wrong but I don't want to have a e-writer). daca vreti ceva de genu', gasiti la emag.
* e-reader cu conexiune gprs
* e-reader cu mp3 player

vestea proasta pentru mine suna asa:
- toate e-reader-ele care corespund costa in jur de 500 para.
si costa atat si pentru ca au toate aberatiile enervant-balarioase integrate de la mama lor.

500 para????
noooooo, apai atunci este bai mare!
e-ink technology is made of pure 24k gold???
hmmm... cu 500 para pot sa imi cumpar fain frumos un... o... niste... multe.

prin urmare concluzia este: nu imi iau din principiu.
evident, faptul ca nu am (chef sa cheltui) 500 coco este un argument complet neglijabil.
evident.

pentru ochelaristi, fara numar

a inceput marea aventura de gasit ochelari cu lentile si dioptri mai "speciale".
dupa o scurta incursiune prin piata de ochelari bucuresteana ma simt profund sublim.

ieri am inceput in forta: o pereche de lentile la sover, 1600 lei.
300 metri mai la vale, 950 lei.
azi m-am plimbat pe la 6 optici.
preturile lentilelor mele s-au plimbat si ele intre 720 lei si 1200.
nu vorbesc despre rame. alea sunt cireasa de pe coliva.

lucru de luat in seama este calitatea dialogului dintre mine si opticieni:
egzemplu' 1:
eu: cat costa lentilele X, cu dioptriile Y, cu gradul de subtiere A sau B?
opticianul: (dupa ce se uita indelung si chioras) 400 lei
eu: (notez in minunatul meu smartphone pretul)
opticianul: va notati pretul?
eu: da. de la ce firma?
opticianul: nu va pot spune.
eu: cum adica nu puteti spune? vreau sa cumpar un produs. deci ar trebui sa cunosc ce cumpar, nu?
opticianul: pai eu de unde stiu ca nu sunteti de la concurenta?
eu: hmmm. pai am reteta. si pe nas am niste ochelari a draku de izbitori ca asemanare cu produsul pe care vreau sa il cumpar.
opticianul: nu, nu va pot spune... dar aveti incredere, sunt de la o firma buna. din germania.

incredere my ass. nu stiam ca este un pacat sa fii informat.
sa ii spui idiotului de vanzator exact ce vrei, sa cunosti marcile de lentile, sa cunosti gradul de subtiere - crima impotriva umanitatii.
pizda masii, parca baietii sunt alchimisti si eu, un putulica nespalat, tocmai le-am spus ca stiu de existenta pietrei filosofale.
wooooooowwwwww, ete unde statea alchimistul concurent....

egzemplu' 2:
eu: bun, spuneti ca aveti lentile de la essilor si de la zeiss. care este diferenta intre ele?
opticianul: cele de la essilor sunt mai bune.
eu: in ce sens mai bune?
opticianul: pai mai bune. sunt de la essilor. sunt mai bune.

really????????!
la naiba, si eu care credeam ca sunt mai bune in sensul acela, interzis minorilor.
apoi atunci sa stii ca m-ai convins cucoana!!!
sa te pupe jan ca dasteapta te-a facut mamitica ta.
cumpar 7.

portocalele au viermi

and I am not shiting you!
viermi de culoare portocalie (surprise, surprise!), cu capul putin negru.

este posibil ca pentru un porto-cultivator sa fie o informatie de baza, dar pentru un neavizat este o revelatie.

boyfriend-ul este traumatizat.
un vierme in portocala este mai rau decat sarpele in rai.
what happened? pesticides don't work anymore???
help!!! we need more chemicals!!!!!

eu ce pot spune este: I knew it!!!!!
I always knew it is something wrong with these damn oranges.
now I have a real good reason to dislike them.

immortality

cititul din milan kundera s-a dezvoltat in neuronasul meu ca o forma de dependenta.
cautand din nou aroma kundereasca am dat peste o carte care m-a debusolat.
acelasi autor, alta semnatura.
acelasi autor, alte amprente.
acelasi palarie, alta marie.

superba cartea.
minunata!
cel putin in primul sfert pe care l-am parcurs pana acum.

o combinatie delicioasa de arta scriitoriceasca (planuri si constructii narative, tipuri de naratori etc.), idei si filosofie contemporana.

yammy!

sure boss, you're right

cand persoana din fata ta (sa o numim "I'm too dick to be true") nu reprezinta decat o sursa de bani,
este absolut idiotic sa o contrazici pentru validarea unei idei.
oricat de buna ar fi cauza, oricat de evidenta ar fi eroarea in care se afla.

este contraproductiv si consumator de nervi si energie.
ce vina ai tu daca "I'm too dick to be true" este suficient de constipat la mansarda cat sa o tina pe fixismele lui bine inradacinate?
ai sosit tu in viata lui sa il educi?
nu.
ai o sansa reala sa il iluminezi?
nu
iti iese ceva din toata chestiunea asta?
nu.

chestia cu adevarat sacaitoare la "I'm too dick to be true" este modul in care isi insuseste o idee pe care chiar tu ai procreat-o.

"I'm too dick to be true": da, deci ce parere ai despre chestia asta?

tu: pai cred ca este verde cu picatele

"I'm too dick to be true": ei, uite vezi, exact asa consideram si eu

dupa care "I'm too dick to be true" fuge repede, repede ca o gogosica pufosica la o terta persoana sa isi dovedeasca productia de neuron

"I'm too dick to be true": dupa ce m-am gandit mai bine si am analizat situatie prezentata, am ajuns la concluzia ferma ca este verde cu picatele. sunt 100% convins de asta.

cool ha?

farasul celor alesi

cat de moroni pot fi producatorii obiectului
"faras lux"?

sa inteleg ca oamenii au avut un lapsus la botezarea maretului obiect si nu si-au amintit de titulaturile:
- aspirator
- femeie de serviciu
- maturator
?

sau farasul este cel putin de platina si cu diamante multe multe?

parfumul de contrabanda a anilor trecuti

dupa 20 de ani de la revolutie ne-au ramas inradacinate sechele.
iata una: sechela lipsurilor.
iar acum cand avem de toate pentru toti, cand granitele sunt o simpla formalitate,
incepem sa ne comportam de ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.

anul trecut am fost in grecia.
care au fost "suvenirurile" pe care le luau colegii mei de calatorie?
- ulei de masline
- masline
- metaxa si/sau uzo


problema nu este ca suvenirurile erau reprezentate de chestii d'ale gurii.
nu neica! fiecare cu suvenirul lui.
buba este la definitie.
deci, de la cronicarul dexonline citire:
suvenir = obiect, semn care reprezintă sau evocă o amintire

10 litri de ulei de masline,
15 kg de masline
& cateva sticle bune de metaxa
reprezinta cu mare greutate un semn de amintire.
ci mai degraba semn de nostalgie contrabandistica.

now, don't get me wrong.
omul poate sa faca ce il taie maslina cu banii stransi pentru suveniruri.
da masline, taica?

flashnews:
- in romania avem de vanzare masline.
multe. variate.
si extrem de gustoase.
- uleiul de masline care se vinde in romania este mai gustos, mai aromat si sensibil mai ieftin decat cel cumparat din grecia.
- metaxa este la acelasi pret
... si de cand bautul de metaxa a devenit placere nationala???
uzo? who the fuck is uzo?
sau, pardon, este de fita presupun.

anul acesta ma duc iar in grecia.
timp berechet de aprofundare a obiceiurile suveniroase conationale.