marele bullshit numit dezvoltare personala

da, ne plictisim enorm, suntem blazati si nu avem nimic interesant de oferit lumii.
acesta este momentul de baza, sa il numi asa big bang-ul declansarii fenomenului
DEZVOLTARE PERSONALA

ohh, ce grozavi suntem si ce grozavi vom deveni dupa ce vom duce la bun sfarsit acest intens si extrem de intelectual proces de autodezvoltare, evident, foarte personala.

nu impersonala ca ar fi vai si amar sa fie impersonala.
nu dezvoltare impreuna sau in cadrul a ceva.
nu nenica.
dezvoltare proprie si personala monsher ca asa este bine si frumos.

asa suna bine si se potriveste intocmai personalitatii noastre complexe si de neinteles pentru muritorii nedezvoltati personal.

si acum, pe tema binecuvantatei dezvoltari personale, vom trece la studiul de caz:
"am vazut o floare. cum procedez?"

Raspuns"

OAMENII NEDEZVOLTATI PERSONAL:
se uita la ea, o miros, sunt incantati de miros si colorit, ii fac o poza cu telefonul, eventual o mai si rup si o pun in vaza sau intre copertile unei carti.

OAMENII DEZVOLTATI PERSONAL
(adica acei fericiti ai soartei care si-au pus bazele unei strategii solide de consolidare a personalitatii lor mult prea complexe urmand un program de autoinaltare ce necesita o perseverenta infioratoare si multe alte chestii care evident ma depasesc):

vad floarea in urma unei planificari riguroase. aveau trecut in agenda evenimetul de cel putin cateva luni inainte.
acest eveniment este rodul unui plan agregat si bine gandit.

drumul catre floare este expresia indeplinirii unei indatoriri catre ei insisi si catre societatea in care traiesc.
este modul lor de a-si exprima progresul in ei insisi.

floarea nu este o floare oarecare.
este insasi expresia poetica a frumusetilor si incantarilor pe care le poate oferi pamantul acesta searbad.
este darul pamantului pentru omul care se dezvolta personal.
este semnul ca demersul lor de autodezvoltarea este un lucru bun.

procesul de mirosire a florii este unul complex si implica o analiza comparativa exhaustiva cu alte arome intalnite in carti, citate in diverse locuri si, evident, experimentate de catre oamenii autodezvoltati.

iar fotografierea este o adevarata arta. obiectiv de jdemii de bulioane, cadre diverse, iso adecvat evenimentului.
trebuie o pregatire intensa de jumatate de ora pentru imortalizarea momentului sublim de autodezvoltare prin floare.

dupa care, evident, urmeaza o tratare pretentioasa a evenimentului pe blogul la fel de dezvoltat personal.

TEMA PENTRU ACASA:
analiza comparativa: statul pe WC in cazul omului autodezvoltat personal vs. omul nedezvoltat.

PS:
tot ma gandeam cum sa imi exprim mai bine revolta si sentimentele vis-a-vis de stupizenia dezvoltarii personale.
fiind nedezvoltata personal, evident ca nu puteam produce o idee stralucita.
ma salveaza pozele.



sau











PS2:
atutodezvoltarea nu este un proces de vointa.
autodezvoltarea este.

PS3:
follow the next advice:

lipsa de respect, ca boala cronica, nu tine cont de statut social, sex sau varsta

da, toata lumea se plange ca traim intr-o societate buboasa.
si da, cei care se plang isi rezerva dreptul de a considera ca sunt imaculati.
well, imi rezerv si eu acelasi drept.

traim langa niste oameni pentru care lipsa de respect este manifestarea unei forme de viata inteligente.
singurul lucru care conteaza pentru dumnealor domnii si doamnele din proximitate este sa isi satisfaca nevoile imediate
pentru acest lucru pot trece prin orice

de asemenea traiesc in proximitatea unor oameni pentru care a arunca jigniri nu este decat un exercitiu de umor foarte bun.
oameni pentru care dobitoc, idiot, tampit tine loc de clientul nostru care nu stie ceva si care are nevoie de ajutor.

de asemenea traiesc in proximitatea unor oameni care nu se deranjeaza sa raspunda la salutul voios de "buna dimineata!!!" pe principiul ca sunt foarte ocupati sa citeasca din bloguri cu continut religios.
si pana la urma, daca stau si ma gandesc bine, biblia nu a predicat niciodata ca este pacat sa nu raspunzi la un salut.

traiesc langa oameni care nu sunt in masura sa se exprime mai inteleigent decat pana la nivelul de mocirla si de mahala.
uneori chiar langa oameni pentru care efortul de a nu mai injura este o chestie foarte sofisticata.

si nu vorbesc despre oamenii de pe strada.
ci despre oamenii cu care intru in contact aproape zilnic.

si cum zice reclama de la vodafone: ajungem sa fim oamenii langa care vietuim.
sunt/voi fi colega mea care nu stie sa raspunda la buna dimineata.
sunt/voi fi omul de langa mine care nu este cuvincios.
sunt/voi fi altcineva decat sunt in prezent si asta fara vointa mea.
incet si pe nesimtite.

e ok sa te prinda radarul

nu inteleg cateva lucruri probabil banale:
de ce unii oameni nu sunt in stare sa functioneze mai repede?
de ce trebuie sa se gandeasca 100 de ani sa faca un chestie marunta, de 3 parale?
de ce nu sunt in stare sa depaseasca propriile lor tipicareli si incetineli?
de ce singurul cuvant care ii caracterizeaza este "bănănăiala"?
de ce merg cu trabantul, la viteza 1 pe autostrada?
de ce nimeni (including me) nu are curajul sa ii expediez pe o strada laturalnica pe melcii societatii si sa le spuna verde in fata - your slow motion really sucks?

god, i am so annoyed.

nothing sweet

nu se stie de ce dar
din ce in ce mai des
am senzatia ca ma apropii
din ce in ce mai mult
de ceea ce unii numesc marea trecere.

si o numesc marea trecere ca sa nu o numeasca prea trist, prea infiorator si prea dur
moarte.

e o senzatie absolut idioata.
adica exista momente cand raman incremenita ca vita la poarta noua si ma simt pierduta.
ca si cum asta ar urma.
ca si cum ma desprind de chestiile ordinare (nu nasoale ci obisnuite)
adica aseara cand faceam diverse chestii chestioase (u know what i am talking about) imi vizualizam inmormantarea.
ceea ce este like fucking shit.

am citit pe undeva despre cum unii oameni isi consuma energia pentru a se face nefericiti.
cu alte cuvinte practica o forma de autosabotare.
ma intreb daca sunt victima la asa ceva sau incep sa ma transforma in my personal medium.

ambele ipoteze really suck.

mic tratat despre biscuitele in forma de stea

.
biscuitele este rezultatul unui proces de productie.
biscuitele se produce dupa o reteta.
uneori reteta este corecta.
alteori reteta nu este corecta.
uneori reteta corecta este pusa in practica corect.
alteori nu.

biscuitele se ambaleaza.
uneori se ambaleaza intr-un ambalaj care poate fi usor desfacut.
alteori trebuie sa te chinui.
uneori ambalajul este atractiv.
alteori nu.

biscuitele se depoziteaza.
uneori se depoziteaza intr-un loc racoros, departe de razele de soare.
alteori se depoziteaza langa detergenti.
biscuitele, fiind in forma de stea, este, in general, un produs greu de depozitat.

biscuitele se transporta.
uneori transportul este facut corespunzator standardelor.
alteori biscuitele este manevrat incorect.
si avand in vedere ca biscuitele este in forma de stea, manevrarea este si mai dificila.
prin urmare, adeseori, biscuitele se zdrobeste.

biscuitele are gust.
uneori gustul pe care trebuie sa il aiba
alteori are un gust ciudat - asta cand nu se respecta reteta sau cand papilele gustative ale celui care mananca biscuitele nu functioneza ca deobicei.
alteori, in pachelete de biscutiti se gasesc droguri si alte minuni. dar asta doar in cazul biscuitilor care se plimba intre doua sau mai multe tari.

la biscuiti mai conteaza:
- dimensiunea biscuitelui
- dimensiunea razelor stelei biscuitelui
- textura biscuitelui
- mirosul
- compozitia
- moliciunea biscuitelui
- cat de faramicios este biscuitele
- daca este cu crema sau nu
- daca are si alune
- glazura
- ingredientele
- si foarte alte multe lucruri.

de aici putem trage o singura concluzie:
biscuitele in forma de stea este o fiinta complexa

iata aici un alt eseu (de fapt eseul initial, original) despre biscuitele in forma de stea:
http://www.youtube.com/watch?v=nPbgOgjEfe4

.

fericirea de la celalalt capat al maturii

a face ordine. i am loving it.

nu vreau sa ma fac neinteleasa. nu este vorba despre o curatenie obsesiva, in fiecare zi, de trei ori.

nu.

este ceva mult mai simplu si mai satisfacator.

a face ordine este felul meu de a ma impaca cu mine si cu lumea.

a face ordine in locuinta este incercarea mea de a substitui lipsa ordinii interioare.
ordonarea casei este o chestie controlabila, de care abuzez ori de cate ori nu am cum sa controlez adevarata curatenie dorita.

nevoia de ordine la mine are din ce in ce mai putin de a face cu starea de dezordine existenta.

pentru o curatenie curata, este nevoie de o dezordine metaforica.

da, spun balarii.
in ultimele 48 de ore nu am dormit decat 4.
deci am voie.

actuariat

astazi am invatat un cuvant nou.

so, what does this actuariat means???

<<
Un actuar este o persoana preocupata de managementul riscului. Actuarul este cel care aplica analize si teorii matematice, statistice, economice si financiare pentru a genera solutii de control a riscurilor financiare sau a expunerilor viitoare.

Domeniile traditionale in care lucreaza un actuar sunt: asigurarile de viata si asigurarile generale, pensiile, sistemul bancar, consultanta, investitiile.
>>


adica si cu alte cuvinte, un nenea care se ocupa de actuariat face o chestie cum e cea din poza.

partea interesanta este ca sub umbrela se afla, de fapt, societatile financiare si de asigurari.

begg me, please!!!

transforma-ti infatisarea intr-o batranica amarata,
intinde mana
si fii convingator

asta este tot ce trebuie pentru ca sa iti dau orice.
de la pachetul de biscuiti cumparat cu ultimul maruntis
pana la sume de bani destul de mari.

daca esti chiar talentat, poti sa ma determini sa intreprind chiar si o serie de actiuni complexe.

gen sa traversez cateva strazi, sa ma duc la nu stiu ce pravalie, sa stau la coada ca sa iti cumpar ceva.
si apoi sa ma intorc sa iti dau acel ceva.
si apoi sa imi vad de drum.

cersetoria are efect garantat asupra mea daca se intrunesc urmatoarele conditii:

- subiectul trebuie sa fie, de preferat, o femeie in varsta, slabuta si sa para neajutorata
(asta mi se trage clar de la amintirea infatisarii bunicii mele fata de care ma bantuie zilnic un cumplit sentiment de vinovatie ca nu i-am fost alaturi si ca nu am ajutat-o suficient. dar asta este o alta poveste)

- fata nu trebuie sa fie acoperita - do not insult me, i am not stupid - i can see behind blue eys.

- musai subiectul nu trebuie sa fie un copil - ma enerveaza cumplit cersetoria de acest tip

- daca se poate subiectul sa nu fie un barbat. cersetori de acest gen nu prea au succes. cu unele exceptii.

yes. i am a stupid.
ma las usor influentata.
da, am vazut afisele cu cersetorii care castiga pe luna 5.000 lei.
da, stiu ca nu este ok.

i can't help myself.

bucharest city challenge

transmiting live.

hot day, not very interesting event.

multumesc floricicii petroliste pentru invitatii.
am fost salvata astfel de o posibila tentativa ulterioara de a irosi banii pe bilete.

foarte tare afisul, in schimb.

ball playing good

week-end-ul trecut, in capitala tarii lui bebe (hip hip hooray!), am facut de departe cea mai buna achizitie din ultimii ani.

cantareste 50g,
are dimensiunea de 5/5 cm (da, fericirea se gaseste in lucrurile mici)
si m-a costat 1.5 lei.


o minge. roz cu chestii in interior.
dimensiune satisfacatoare, culoarea nu prea.

onorabila minge a fost singura chestie care m-a scos din starea de apatie pe care o incerc de cateva luni.
dupa destul de multa vreme i am alive.
and it is good.

e ca si cum mi-a imprumutat din energia ei cinetica.

multumesc pe aceasta cale
- inventatorului mingii (ancient Aztecs probably)
- chinezilor (producatorii)
- capitalei tarii lui bebe (hip hip hooray!)

long live the balls!