You became the light on the dark side of me.
You remain my power, my pleasure, my pain.
To me you're like a growing addiction that I can't deny.
I compare you to a kiss from a rose on the grey.
joi
desertaciunea desertaciunilor, toate sunt desertaciuni!
astazi am experimentat tristetea trecerii timpului si a imbatranirii
am reintalnit dupa 6 luni o cunostinta foarte draga. am ramas absolut socata.
era ca si cum trecuse peste ea 10-15 ani in doar 6 luni.
aproape nu am recunoscut-o.
si inteleg de ce: 8,9,10 ore pe zi este nefericita, stresata, tracasata. in fiecare zi. de 4 ani incontinuu.
se pare ca nu ar avea de ales.
trist.
chestia asta mi-a dat de gandit. oare chiar se merita? oare chiar nu exista alegere? oare este chiar atat de greu sa rupi pisica in doua?
... experienta proprie imi spune ca da.
... din pacate (sau in cazul meu din fericire, poate)
si atunci nu pot decat sa ma gandesc la vorbele ecclesiastice.
dar totusi, in toata aceasta desertaciune trebuie sa fie loc si de putina fericire.
ca altfel...
am reintalnit dupa 6 luni o cunostinta foarte draga. am ramas absolut socata.
era ca si cum trecuse peste ea 10-15 ani in doar 6 luni.
aproape nu am recunoscut-o.
si inteleg de ce: 8,9,10 ore pe zi este nefericita, stresata, tracasata. in fiecare zi. de 4 ani incontinuu.
se pare ca nu ar avea de ales.
trist.
chestia asta mi-a dat de gandit. oare chiar se merita? oare chiar nu exista alegere? oare este chiar atat de greu sa rupi pisica in doua?
... experienta proprie imi spune ca da.
... din pacate (sau in cazul meu din fericire, poate)
si atunci nu pot decat sa ma gandesc la vorbele ecclesiastice.
dar totusi, in toata aceasta desertaciune trebuie sa fie loc si de putina fericire.
ca altfel...
sanctimonious boolshit
una dintre pacatele oamenilor este ingustenia si inflexibilitatea.
citeam undeva despre cele doua tipuri de om care pot exista: omul tanc si omul cameleon.
in ultima perioada am avut de a face cu ambele tipuri.
astazi m-am lovit de omul tanc.
in felul lui de a fi, fixist si ingust, este o placere organica, perversa, de a fi asa cum spune EL si nu altfel.
cand omul tanc emite o idee, atunci aceasta este prin excelenta ADEVARATA, SFANTA si de NECONTESTAT chiar daca este o uriasa prostie.
zilnic intalnesc tot felul de exemplare de oameni. sunt obisnuita cu diversitatea si ciudateniile. cu toate acestea, pentru nu stiu care motiv, oamenii tanc ma enerveaza cumplit.
starea lor de ingustime si inflexibilitate imi starneste o revolta si o ura imensa.
poate si pentru ca este mai mult decat evident ca lucrurile pot sta si alfel decat sustin dictatorii.
poate pentru ca isi sustin ideile cu o supradoza de aroganta si condescendenta.
pentru ca nu suport dictatura in general si dictatura prostiei in particular.
citeam undeva despre cele doua tipuri de om care pot exista: omul tanc si omul cameleon.
in ultima perioada am avut de a face cu ambele tipuri.
astazi m-am lovit de omul tanc.
in felul lui de a fi, fixist si ingust, este o placere organica, perversa, de a fi asa cum spune EL si nu altfel.
cand omul tanc emite o idee, atunci aceasta este prin excelenta ADEVARATA, SFANTA si de NECONTESTAT chiar daca este o uriasa prostie.
zilnic intalnesc tot felul de exemplare de oameni. sunt obisnuita cu diversitatea si ciudateniile. cu toate acestea, pentru nu stiu care motiv, oamenii tanc ma enerveaza cumplit.
starea lor de ingustime si inflexibilitate imi starneste o revolta si o ura imensa.
poate si pentru ca este mai mult decat evident ca lucrurile pot sta si alfel decat sustin dictatorii.
poate pentru ca isi sustin ideile cu o supradoza de aroganta si condescendenta.
pentru ca nu suport dictatura in general si dictatura prostiei in particular.
vineri
despre artisti si egoism
sunt duala. oscilez. visez la mai mult. visez la fericire, chiar daca atingerea ei este un proces obositor.
prin urmare cer mult pentru ca stiu ca ofer mult. iar acest lucru stiu ca exaspereaza.
prin urmare sunt recunoscatoare pentru progresele facute de cei de langa mine. multe. unele semnificative. altele temporare.
oricum ar fi, trebuie sa le recunosc si sa le apreciez. este mult, mult mai bine.
dar vreau mai mult pentru ca se poate mai mult.
inteleg totodata ca noi, ca personalitati, suntem asa cum ne-a vazut si ne-a croit "artistul".
fiecare avand, de buna seama, propriul artist.
fiecare devenind, la randul nostru, artisti.
ceea ce fac eu este deopotriva un act de egoism si de narcisism.
consider ca pot aduce ajustari artistului din tine.
consider ca artistul care te-a creat a gresit pe alocuri nuantele si incerc sa le schimb.
imi dau seama ca ceea ce vreau este un abuz.
o forma de aroganta care deranjeaza.
si pentru asta imi cer iertare.
... din pacate nu ma pot opri, cu toate ca stiu ca si artistul din mine este departe de perfectiune.
cu toate acestea continui si nu pot decat sa ma justific prin doua argumente:
1. vreau binele
2. vreau mai mult pentru ca se poate mai mult.
prin urmare cer mult pentru ca stiu ca ofer mult. iar acest lucru stiu ca exaspereaza.
prin urmare sunt recunoscatoare pentru progresele facute de cei de langa mine. multe. unele semnificative. altele temporare.
oricum ar fi, trebuie sa le recunosc si sa le apreciez. este mult, mult mai bine.
dar vreau mai mult pentru ca se poate mai mult.
inteleg totodata ca noi, ca personalitati, suntem asa cum ne-a vazut si ne-a croit "artistul".
fiecare avand, de buna seama, propriul artist.
fiecare devenind, la randul nostru, artisti.
ceea ce fac eu este deopotriva un act de egoism si de narcisism.
consider ca pot aduce ajustari artistului din tine.
consider ca artistul care te-a creat a gresit pe alocuri nuantele si incerc sa le schimb.
imi dau seama ca ceea ce vreau este un abuz.
o forma de aroganta care deranjeaza.
si pentru asta imi cer iertare.
... din pacate nu ma pot opri, cu toate ca stiu ca si artistul din mine este departe de perfectiune.
cu toate acestea continui si nu pot decat sa ma justific prin doua argumente:
1. vreau binele
2. vreau mai mult pentru ca se poate mai mult.
iadul se gaseste in detalii
cutia de pastile goala lasata pe masa
tricoul aruncat intre coltul patului si calculator
geanta aruncata intr-un colt pe scaun. o simt in spate si ma deranjeaza cumplit
pantalonii eleganti pe spatarul aceluias scaun, parte din ei mototoliti sub geanta
4 cani din tot atatea posibile insirate la capatul patului
sosetele care nu au nimerit in "cosul" numit sifonier
si cu toate acestea - este bine, aproape ordine.
probabil ca ceea ce simt se numeste obsesie - a lucrurilor marunte care trebuie oranduite.
unii o numesc exagerare a lucrurilor nesemnificative.
unii rezuma simtomele sub deviza "esti cu capul".
da, ok - simt obsesia lucrurilor nesemnificative.
da, acest lucru ma chinuie cumplit.
da, acest lucru ma oboseste putin cate putin si din ce in ce mai mult.
da, cunosc greutatea lucrurilor importante (si ma inclin in fata respectarii lor), dar o cunosc si pe cea a detaliilor.
prin urmare proclam: detaliile nu exista.
atat timp cat clasificarea in important si nesemnificativ este rezultatul unei perceptii strict personale deci subiective - proclam nesemnificativul important si importantul detaliu derizoriu.
sa vedem cum te descurci in aceasta noua lume.
tricoul aruncat intre coltul patului si calculator
geanta aruncata intr-un colt pe scaun. o simt in spate si ma deranjeaza cumplit
pantalonii eleganti pe spatarul aceluias scaun, parte din ei mototoliti sub geanta
4 cani din tot atatea posibile insirate la capatul patului
sosetele care nu au nimerit in "cosul" numit sifonier
si cu toate acestea - este bine, aproape ordine.
probabil ca ceea ce simt se numeste obsesie - a lucrurilor marunte care trebuie oranduite.
unii o numesc exagerare a lucrurilor nesemnificative.
unii rezuma simtomele sub deviza "esti cu capul".
da, ok - simt obsesia lucrurilor nesemnificative.
da, acest lucru ma chinuie cumplit.
da, acest lucru ma oboseste putin cate putin si din ce in ce mai mult.
da, cunosc greutatea lucrurilor importante (si ma inclin in fata respectarii lor), dar o cunosc si pe cea a detaliilor.
prin urmare proclam: detaliile nu exista.
atat timp cat clasificarea in important si nesemnificativ este rezultatul unei perceptii strict personale deci subiective - proclam nesemnificativul important si importantul detaliu derizoriu.
sa vedem cum te descurci in aceasta noua lume.
duminică
Dragostea înseamnă să nu fii nevoit să spui niciodată "îmi pare rău"
De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător.
Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt. Şi de aş împărţi toată avuţia mea şi de aş da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte.
Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte.
Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul.
Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr.
Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă.
Dragostea nu cade niciodată...
(I Cor. 13, 8), Apostolul Pavel
ajuta Doamne neputintei mele!
Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt. Şi de aş împărţi toată avuţia mea şi de aş da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte.
Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte.
Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul.
Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr.
Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă.
Dragostea nu cade niciodată...
(I Cor. 13, 8), Apostolul Pavel
ajuta Doamne neputintei mele!
despre oameni. despre mine.
in ultima perioada nu mai reusesc sa inteleg si sa imi explic oamenii.
me included.
este paradoxal cum ne schimbam atitudinile si comportamentul de la o clipa la alta.
este paradoxal ca nu intelegem gradul in care acest lucru afecteaza pe cei din jur.
da, oamenii sunt egoisti.
including me.
me almighty.
ave moi!
legea care guverneaza universul: eu sunt persoana care conteaza.
avem tendinta:
- de a ne schimba brusc.
- de a uita de ceilalti, de sentimentele lor, de ce reprezinta ei ca persoana si de ce reprezinta ei pentru noi
- de a reactiona aiurea, total iesit din contextul perceput de ceilalti.
ne comportam ca niste bestii absurde, dupa cum ne dicteaza propriul plac, fara a tine cont de cei din jur.
ades dam cu bata in balta si facem foarte multi stropi.
iar acest lucru ni se pare normal.
well, we are wrong.
cu toate acestea avem tendinta sa ne asteptam de la cei din jur la un comportament total opus.
eu ma astept ca oamenii pe care ii stiu sa fie constanti.
constanti asa cum ii stiu. asa cum i-am cunoscut, poate, odata.
si daca se poate, sa se poarte ca niste catelusi dragalasi, entuziasmati de venirea stapanului.
ar fi chiar excelent.
dar de fiecare data experimentez dezamagirea.
dezamagire pe care o aduc, de buna seama, si altora.
constant si intens.
sunt o persoana inadaptata relatiilor interumane.
cand Einstein a formulat teoria relativitatii, se referea la fizica.
eu asociez relativitatea mai degraba oamenilor si relatiilor dintre ei.
si nu este o asociere prea vesela.
me included.
este paradoxal cum ne schimbam atitudinile si comportamentul de la o clipa la alta.
este paradoxal ca nu intelegem gradul in care acest lucru afecteaza pe cei din jur.
da, oamenii sunt egoisti.
including me.
me almighty.
ave moi!
legea care guverneaza universul: eu sunt persoana care conteaza.
avem tendinta:
- de a ne schimba brusc.
- de a uita de ceilalti, de sentimentele lor, de ce reprezinta ei ca persoana si de ce reprezinta ei pentru noi
- de a reactiona aiurea, total iesit din contextul perceput de ceilalti.
ne comportam ca niste bestii absurde, dupa cum ne dicteaza propriul plac, fara a tine cont de cei din jur.
ades dam cu bata in balta si facem foarte multi stropi.
iar acest lucru ni se pare normal.
well, we are wrong.
cu toate acestea avem tendinta sa ne asteptam de la cei din jur la un comportament total opus.
eu ma astept ca oamenii pe care ii stiu sa fie constanti.
constanti asa cum ii stiu. asa cum i-am cunoscut, poate, odata.
si daca se poate, sa se poarte ca niste catelusi dragalasi, entuziasmati de venirea stapanului.
ar fi chiar excelent.
dar de fiecare data experimentez dezamagirea.
dezamagire pe care o aduc, de buna seama, si altora.
constant si intens.
sunt o persoana inadaptata relatiilor interumane.
cand Einstein a formulat teoria relativitatii, se referea la fizica.
eu asociez relativitatea mai degraba oamenilor si relatiilor dintre ei.
si nu este o asociere prea vesela.
vineri
starea de nerecunostina
asa sunt oamenii.
asa ne este mai usor. este mult mai simplu sa consideram ca altii nu ne-au ajutat suficient decat sa consideram ca nu ne ajutam noi pe noi.
interesant este faptul ca, desi, cel mai probabil suntem constienti de faptul ca, defapt, nu ne-am ajutat noi pe noi, actionam simplu si indiferent: aruncam pisica in curtea celorlalti.
da, ei sunt cei care nu M-au ajutat cand am avut cea mai multa nevoie.
da, ei sunt cei care nu MI-au dat suficient, care nu M-au dus de manuta pana in nirvana.
da, ei sunt cei care, nu au facut ceea ce era evident ca trebuiau sa faca.
da, ei sunt de vina.
EU nu.
toti procedam la fel. toti suntem victime. toti suntem napastuiti de catre oamenii rai care nu vor sa ne ajute. Nu conteaza ca impartim acelasi pat cu ei, nu conteaza ca mancam din aceeasi farfurie. Tot ceea ce stim este ca nu ne-au ajutat acum, in momentul acesta.
ceea ce conteaza este ca nu sunt 100% din timp 100% dedicati noua. Si ca nu fac ceea ce trebuie sa facem noi.
MULTUMESC!
atat celor care m-au ajutat cat si celor pe care nu i-am ajutat.
asa ne este mai usor. este mult mai simplu sa consideram ca altii nu ne-au ajutat suficient decat sa consideram ca nu ne ajutam noi pe noi.
interesant este faptul ca, desi, cel mai probabil suntem constienti de faptul ca, defapt, nu ne-am ajutat noi pe noi, actionam simplu si indiferent: aruncam pisica in curtea celorlalti.
da, ei sunt cei care nu M-au ajutat cand am avut cea mai multa nevoie.
da, ei sunt cei care nu MI-au dat suficient, care nu M-au dus de manuta pana in nirvana.
da, ei sunt cei care, nu au facut ceea ce era evident ca trebuiau sa faca.
da, ei sunt de vina.
EU nu.
toti procedam la fel. toti suntem victime. toti suntem napastuiti de catre oamenii rai care nu vor sa ne ajute. Nu conteaza ca impartim acelasi pat cu ei, nu conteaza ca mancam din aceeasi farfurie. Tot ceea ce stim este ca nu ne-au ajutat acum, in momentul acesta.
ceea ce conteaza este ca nu sunt 100% din timp 100% dedicati noua. Si ca nu fac ceea ce trebuie sa facem noi.
MULTUMESC!
atat celor care m-au ajutat cat si celor pe care nu i-am ajutat.
sâmbătă
i am jack, no strings attached
ce inseamna jack, no strings attached?
inseamna me as i am, uncensored , undisturbed.
just myself.
este foarte important sa imi amintesc sa fiu "jack, no strings attached".
indiferent de numarul de situatii neplacute prin care trec, indiferent de context, indiferent de nenumaratii oameni neplacuti si indezirabili care ma inconjoara, indiferente de orice.
i am jack, no strings attached. full stop.
acum exista urmatoarele probleme:
- cum facem sa putem defini notiunea de jack (in versiune proprie)?
- cum facem sa o pastram asa cum este ea (ea, varianta personala de jack)?
well, asta e o problema individuala.
la care daca ii gasim raspunsul probabil vom fi mai aproape de versiunea proprie de fericire.
eu inca nu m-am prins in intregime cum este my personal jack, no strings attached.
inca mai descopar.
in schimb incep sa invat sa fiu just jack (indiferent ce inseamna asta).
and fuck the rest who don't agree with my own version of jack.
inseamna me as i am, uncensored , undisturbed.
just myself.
este foarte important sa imi amintesc sa fiu "jack, no strings attached".
indiferent de numarul de situatii neplacute prin care trec, indiferent de context, indiferent de nenumaratii oameni neplacuti si indezirabili care ma inconjoara, indiferente de orice.
i am jack, no strings attached. full stop.
acum exista urmatoarele probleme:
- cum facem sa putem defini notiunea de jack (in versiune proprie)?
- cum facem sa o pastram asa cum este ea (ea, varianta personala de jack)?
well, asta e o problema individuala.
la care daca ii gasim raspunsul probabil vom fi mai aproape de versiunea proprie de fericire.
eu inca nu m-am prins in intregime cum este my personal jack, no strings attached.
inca mai descopar.
in schimb incep sa invat sa fiu just jack (indiferent ce inseamna asta).
and fuck the rest who don't agree with my own version of jack.
marți
Despre limita
Limita unui om, in ceea ce il priveste pe el insusi, este acolo unde coctailu' intern de elemente chimice nu mai poate reactiona.
Este acolo unde se termina reactia chimica. Acolo unde endorfinele si alte "chimicale" din care suntem alcatuiti isi termina efectul.
Este acolo unde ni se termina bateriile duracel.
Evident, exista mai multe limite pentru o persoana. Nelimitat de multe. Si pentru fiecare limita avem cate o baterie.
Obiectivul meu este sa mi se termine cate o baterie pe rand.
Dupa care sa le pun la reincarcat.
Este acolo unde se termina reactia chimica. Acolo unde endorfinele si alte "chimicale" din care suntem alcatuiti isi termina efectul.
Este acolo unde ni se termina bateriile duracel.
Evident, exista mai multe limite pentru o persoana. Nelimitat de multe. Si pentru fiecare limita avem cate o baterie.
Obiectivul meu este sa mi se termine cate o baterie pe rand.
Dupa care sa le pun la reincarcat.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)